Mulți spun „fii binecuvântat/ă”, însă câți binecuvântează cu adevărat? Mulți spun că sunt lângă tine în luptă, însă puțini sunt cei care rămân alături cu adevărat. Mulți spun că-ți doresc binele, însă puțini fac parte din el. Mulți spun „ferește-te de păcat”, dar mulți din ei refuză să vadă că ei înșiși nu au ieșit cu adevărat din mocirla păcatului. Mulți spun ca să iubim, dar când trebuie să o și arate, de multe ori dau înapoi. Mulți spun „prețuiește-ți familia”, însă uită că și ei au o datorie față de ceea ce le-a încredințat Dumnezeu. Mulți spun „fii tare”, însă puțini se și duc să fie alături de acea persoană. Mulți spun să fim o mărturie pentru cei din afară, însă câți dintre cei ce spun au și o viață vie? Mulți spun că Isus este dragoste și dă iertare, însă câți dintre cei ce spun iubesc cu adevărat și chiar iartă? Mulți spun „începe să alegi o viață nouă”, dar mulți din cei ce spun adesea rămân în urmă. Mulți spun „pregătește-te pentru mântuire, căci nu se știe de ziua cea de mâine”, însă uită că poate fi chiar și pentru ei ultima zi, nu doar pentru alții. Oare unde ne situăm fiecare dintre noi? La categoria celor care spun, sau a celor care fac?